|
Economia de Piata
|
Introducere in teoria jocurilor
Psihologii evidentiaza importanta jocului in copilarie ca mod de a personaliza si invata in forma experimentala cum sa stabileasca legaturi in societate, sa rezolve probleme si situatii conflictive. Toate jocurile, de copii si adulti, jocuri pasive sau sportive, sunt modele de situatii conflictive si cooperative in care putem recunoaste situatii si norme care se repeta frecvent in lumea reala.
Studierea jocurilor i-a inspirat pe cercetatorii tuturor
timpurilor in dezvoltarea teoriilor si modelelor matematice. Statistica este
o ramura a matematicii, care a provenit in special din calcule pentru a formula
strategii castigatoare in jocurile de noroc. Concepte cum ar fi probabilitatea,
media ponderata si distributia sau abaterea standard, sunt termeni prefacuti de
catre statistica matematica si care isi gasesc aplicare in analiza jocurilor de
noroc sau in frecventele situatii sociale si economice in care trebuie luate
decizii si asuma riscuri in fata componentelor aleatorii.
Dar teoria jocurilor se afla in relatie indepartata cu statistica. Obiectivul sau nu este analiza norocului sau a elementelor aleatorii, ci a comportamentelor strategice ale jucatorilor. In lumea reala, atat in relatiile economice cat si in cele politice sau sociale, sunt mai frecvente in situatiile in care, la fel ca in jocuri, rezultatul lor depinde de conjunctura deciziilor diferitilor agenti sau jucatori. Se spune despre un comportament ca este strategic cand se adopta tinand cont de influenta asupra rezultatului propriu si strain al deciziilor proprii si straine.
Tehnica utilizata in analiza acestor situatii a fost pusa la punct de matematicianul John von Neumann. La inceputul decadei anilor 1940 a lucrat cu economistul Oskar Morgenstern in aplicatiile economice ale acestei teorii. Cartea pe care au publicat-o in 1944, "Teoria jocurilor si comportamentul economic", a deschis un neasteptat de amplu camp de studiu in care lucreaza astazi mii de specialisti din toata lumea.
Teoria Jocurilor a atins un inalt grad de sofisticare matematica si a aratat o mare versatilitate in rezolvarea problemelor. Multe campuri ale Economiei - Echilibrul General, distributia costurilor, etc. - au beneficiat de aporturile acestei metode de analiza. De la jumatatea secolului trecut de cand a fost formulat pentru prima data, numarul de cercetatori dedicati dezvoltarii sale nu a incetat sa creasca. Si nu doar economisti si matematicieni ci si sociologi, politologi, biologi sau psihologi. Exista de asemeni si aplicatii juridice: desemnarea de responsabilitati, adoptarea de decizii de pledare sau conciliere, etc.
Exista doua clase de jocuri ce propun o problematica foarte diferita si cer o forma de analiza distincta. Daca jucatorii pot comunica intre ei si negocia rezultatele va fi vorba de jocuri cu transfer de utilitate (numiti de asemeni jocuri cooperative), in care problematica se concentreaza in analiza posibilelor coalitii si stabilitatea sa. In jocurile fara transfer de utilitate, (numite si jocuri necooperative) jucatorii nu pot ajunge la acorduri prealabile; este cazul jocurilor cunoscute ca "razboiul sexelor", "dilema prizonierului" sau modelul "soim-porumbel".
Jocurile fara transfer de utilitate obisnuiesc sa fie bipersonale, adica doar cu doi jucatori. Pot fi simetrice sau asimetrice dupa cum si rezultatele pot fi identice din punctul de vedere al fiecarui jucator. Pot fi de suma zero, cand cresterea veniturilor unui jucator implica o diminuare in egala cantitate a venitului celuilalt, sau de suma nenula in caz contrar, adica cand suma veniturilor jucatorilor poate creste sau scade in functie de deciziile sale. Fiecare jucator poate opta doar pentru doua strategii, in jocurile bistrategice, sau pentru mai multe. Strategiile pot fi pure sau mixte; acestea constau in atribuirea fiecarei strategii pure o probabilitate data. In cazul jocurilor cu repetitie, cele care se joaca de cateva ori la rand de aceeasi jucatori, strategiile pot fi si ele simple sau reactive, daca decizia depinde de comportamentul manifestat de concurentul-rival in jocurile anterioare.
 Oskar Morgenstern 1902-1976 |
 John C. Harsanyi 1920 - |
|||
|
In 1944, John von Neumann si Oskar Morgenstern au publicat cartea lor "Teoria Jocurilor si Comportamentului Economic" initiind astfel aplicarea Teoriei Jocurilor in analiza economica. |
In 1994 s-a acordat Premiul Nobel in Economie lui Harsanyi, Nash si Selten pentru analizele sale pioniere de echilibru in teoria jocurilor necooperative. | |||
