Kenneth J. Arrow (1921-)

Premiu Nobel  1972

Economist american,  newyorkez, a studiat la City College si in Columbia. Teza sa de doctorat "Alegerea sociala si valori individuale" a presupus o revolutie teoretica. Utilizand sistemul de notare al logicii simbolice a propus problema intranzitivitatii preferintelor sociale. "Teorema  imposibilitatii lui Arrow" afirma ca nu exista o forma democratica de votare care sa permita o alegere sociala tranzitiva si rationala. Unica constitutie care ar permite adoptarea de decizii stabile si nu ambigui ar fi cea a unei dictaturi unipersonale sau cand posibilitatile de alegere se reduc la doua. 

Influentat de Harold Hoteling (statistician si economist) se inscrie in cadrul Departamentului de Economie (Universitatea Columbia) pentru studii si perfectionare in domeniu. Cel de-al doilea razboi mondial il determina sa intrerupa cursurile, pe care le reia, insa, intre anii 1946-1949. Tot in aceeasi perioada este consultant-asociat al Comisiei Cowels pentru Cercetari (Universitatea din Chicago) in cadrul careia lucra printre altii si Tjalling Koopmans. Era perioada in care apareau si se dezvoltau programarea matematica si teoria jocurilor si, dupa cum singur marturiseste, incepe sa fie interesat de aceste domenii.

A obtinut Premiul Nobel in Economía in 1972, impartit cu englezul John R. Hicks, pentru contributiile sale pioniere la teoria echilibrului economic general si teoria bunastarii.

Lucrari

Alegerea sociala si valorile individuale, 1951

Eseuri asupra teoriei suportarii riscului, 1970

Limitele organizarii, 1974

Perceptia riscului in stiinta economica si psihologie, 1982