Economia si dezvoltarea

Majoritatea familiilor din tarile mai putin dezvoltate dispun de venituri foarte mici pentru ca trebuie sa-si directioneze veniturile integral spre consum. Drept consecinta, in aceste tari economiile si investitiile nationale sunt minime. Avand putine investitii, capitalul este foarte scazut si relatia capital/munca foarte redusa. Muncitorii din tarile subdezvoltate duc lipsa de instrumente si infrastructuri elementare si astfel eforturile sunt ineficiente. Productivitatea scazuta a muncii prisoseste in venituri mici cu care cercul ramane inchis. 

Este foarte frecventa incercarea ruperii acestui cerc vicios de la veriga economii-investitii, incurajand investitiile cu putin peste limitele impuse de economii. Rezultatul inevitabil este ca cererea nationala depaseste capacitatea productiva si ca se genereaza puternice tensiuni inflationiste. Ridicatele rate ale inflatiei care au strabatut frecvent America Latina si alte zone subdezvoltate ale lumii se datoreaza in parte acestei pretentii. In final inflatia produce efecte contrare celor cautate: incertitudinea impiedica initiativa privata si investitiile cauta rentabilitati in speculatii in loc de productie. 

Dar daca slaba relatie dintre capital si munca se traduce printr-o productivitate a muncii foarte redusa, are si efectul de rentabilitate foarte inalta a capitalului. Posesorul unui vechi camion murdar va fi omul cel mai bogat din sat. Cum pe pietele nationale de factori exista putin capital si multa munca, veniturile din munca sunt foarte reduse in comparatie cu cele ale capitalului. Aceasta asimetrie este originea puternicelor diferente sociale caracteristice ale subdezvoltarii. 

Cele trei cercuri vicioase sunt puternic conectate intre ele. Plecand de la ultimul punct pe care l-am tratat, cum ar fi veniturile reduse ce trebuie destinate consumului pentru supravietuire - pentru satisfacerea necesitatilor elementare sau primare - nu mai ramane nimic pentru educatia tinerilor. Educatia publica nu ajunge in toate zonele tarilor mai putin dezvoltate si de multe ori se limiteaza la o formare elementara, potrivit pentru reducerea indicilor de analfabetism. In orice caz, munca tinerilor este necesara. Insuficienta formare profesionala va avea un impact negativ asupra productivitatii muncii si reduselor venituri obtinute de-a lungul vietii lor. Alta consecinta a lipsei de informare a tinerilor, in special a femeilor, este efectul sau mantinand inalte ratele de natalitate. S-a dscoperit ca educatia feminina este variabila cea mai semnificativa in corelatie statistica cu ratele de natalitate. Inclusiv in unele tari islamice care au inregistrat o notabila crestere economica, dar care din motive de cultura traditionale isi tin femeile la un nivel jos de cultura, ratele natalitatii continua sa fie inalte.

Pe de alta parte, absenta unui sistem de securitate sociala face ca parintii sa faca multi copii care sa le asigure ingrijirea la batranete. Acest fenomen se produce in special intre agricultori. Fiii nu sunt priviti ca ceva "costisitor", ci "rentabil", fiindca inca de mici ajuta la muncile campului si la castigarea traiului. In plus, cultura traditionala din multe tari mai putin dezvoltate valoreaza numarul de fiii ca o expresie a succesului in viata. In alte cazuri controlul natalitatii este considerat un pacat religios sau o greseala sociala grava, ce indica o forma de gandire diferita de cea traditionala.