Economia de Piata
|
Teoriile clasice referitoare la cresterea economica
Reverendul Thomas R. Malthus (1766-1834) |
Primele preocupari ale clasicilor s-au indreptat in mod cert catre problema cresterii economice. Modelul elaborat de Adam Smith si dezvoltat de Malthus avea un subanteles agrar. In timp ce pamnturile erau libere, umanitatea cunoscu o crestere fara limite. Excesul de populatie cand se producea, avea o cale de scapare prin emigrare sau prin destelenirea unor pamanturi. Toti indivizii in felul acesta puteau sa obtina prin munca lor, o productie suficienta pentru a supravietui si a-si intretine familia.
Dar
atunci cand toate pamanturile fertile au fost ocupate, procesul de crestere
incepu sa-si arate limitele. Urmand cresterii populatiei, noile terenuri
agricole cereau un mai mare efort si obtinerea
unei cantitati mai mici de productie. Cele mai bune terenuri trebuiau sa
alimenteze o populatie in crestere si marea majoritate a muncilor realizate pe
aceste terenuri ducea la obtinerea unor rezultate nesatisfacatoare de productie.
Altfel spus, cand pamantul se transforma intr-un factor de productie limitat
legea randamentelor descrescande incepu sa actioneze si productivitatea muncii
sa se diminueze.
ACESTEA AU FOST CUVINTELE SALE Despre moralitate si obligatia noastra de a practica aceasta virtute Asa cum rezulta din analiza tuturor societatilor pe care le-am trecut in revista, progresul natural al populatiei a fost controlata in mod constant si eficace, si asa cum de altfel pare evident, nici o forma de guvernare nici un plan de emigrare, nici o institutie de binefacere si nici o treapta sau directie catre industria nationala nu poate sa impiedice actiunea continua de control asupra populatiei, intr-o forma sau alta; se deduce ca trebuie sa ne supunem acestei legi inevitabile a naturii; si unica intrebare care apare in mod constant este cum putem sa exercitam acest control cu cat mai putin daunator posibil asupra virtutii si fericirii societatii umane. In toate controalele recente s-a observat ca prevaleaza in aceeasi tara sau in tari diferite se poate spune in mod concis restrictia morala, viciul si mizeria; si daca alegerea noastra este marginita de acestea trei, nu putem ezita mult timp in decizia referitoare la ceea ce trebuie ales pentru a stimula. (T.R. Malthus, Eseu asupra Principiului Populatiei, 1798) |
Aceasta
descrestere a productivitatii muncii conduce la un punct de echilibru in care
indivizii pot obtine doar cele necesare existentei. Daca se incearca depasirea
acestui punctsi se continua reproducerea speciei umane, excesul de populatie
rezultat va fi eliminat de foame, boli si razboaie. Este vorba de statul
stationar, situatie spre care tind toate societatile, punctul final
ineluctabil al procesului de crestere economica.
Reverendul Thomas R.Malthus era un pastor anglican, un om cu profunde convingeri morale si religioase. Considera existenta a trei forme de control a populatiei:
a)mizeria, adica foamea, bolile si razboaiele;b)viciul, adica eliberarea pasiunilor umane prin intermediul practicilor sexuale care nu conduc la procreere si c) autorestrictia morala, adica abstinenta sexuala. Aceasta din urma era solutia pe care o propunea reverendul Malthus.
Este interesant de observat modificarile care le sufera in prezent ideile autorilor clasici si cum cei care stau mai aproape de ideologia lui Malthus sunt cei care il neaga si se considera “antimalthusieni”.
Cresterea
industriala evidenta care s-a produs
incepand cu cea de a doua jumatate
a secolului XVIII cerea o
explicatie diferita. Modelul elaborat de Ricardo
si Marx a
inclus prin urmare capitalul ca
principal factor de crestere economica.
Asadar prezenta multe
similitudini cu predecesorii sai si
a condus concluzii de asemenea pesimiste. Muncitorii sunt cei care
actioneaza in aceasta situatie ca factor limitat.
Acumularea de capital trebuie sa duca la cresterea
cantitatii de capital existenta pentru un muncitor. Lipsa
tot mai acuta a muncitorilor face
ca salariul real incasat sa creasca
si sa descreasca productivitatea capitalului. Impozitul pe profit se reduce in
mod continuu, pana cand devine zero si inceteaza
fenomenul de acumulare. Se ajunge
astfel din nou la un stat stationar.
In mod cert scriitorul britanic T.Carlyle (1795-1881) avea dreptate cand afirma ca “economia este o stiinta lugubra”.