Economia de Piata
|
Balanta
de plati
Zaraful si nevasta lui, pictati de Ruysdael in 1539 se pastreaza in Muzeul Prado din Madrid. |
Balanta
de Plati este un document contabil ce prezinta intr-o forma scurta registrul
tranzactiilor economice duse la capat intre rezidentii unei tari si cei din
restul lumii in timpul unei perioade de timp determinate care este normal de un
an. Vom utiliza aici specificatiile celui de-al Cincilea Manual al Balantei de
Plati elaborat de FMI, care sunt cele utilizate cu mai mare sau mai putina
fidelitate de majoritatea tarilor. Ca exemplu vom utiliza datele economiei
spaniole asa cum au fost elaborate de Banca Spaniei. Tarile europene urmeaza
normele FMI cu unele norme aditionale specifice care permit elaborarea unei
balante de catre Banca Centrala Europeana. BCE defineste Balanta de Plati ca
"statistica ce culege, cu diferentele respective, tranzactiile
transfrontaliere in timpul perioadei la care se refera, lunar, trimestrial sau
anual."
In
abordarea pentru prima data a temei Balantei de Plati, trebuie clarificat ca
toate tranzactiile economice vor determina doua pozitii in balanta, una in
coloana veniturilor si una in cea a platilor, una pentru valoarea marfurilor,
serviciilor si titlurilor de credit care s-au dat, alta pentru contrapartida in
bani, in credite sau in bunuri sau servicii. De aceea suma celor doua coloane
ale balantei este intotdeauna aceeasi, soldul Balantei de Plati este intotdeauna
nul, balanta este intotdeauna in echilibru. Cand se vorbeste de deficit si
excedent in Balanta de Plati se face referire numai la unele din conturile sale
sau la sub-balante.
Tranzactiile
se ordoneaza in trei mari rubrici: contul curent, contul de capital si contul
financiar.
Contul curent se divide in patru balante de baza: bunuri, servicii, venituri si transferuri.
Venituri | Plati | Sold | |
Bunuri | 104 244,1 | 131 791,1 |
–27 547,0 |
Servicii | 50 190,9 | 28 600,2 | 21 590,7 |
Venituri | 11 674,7 | 20 639,5 |
–8 964,8 |
Transferuri curente | 12 524,4 | 9 645,8 |
2 878,6 |
Contul curent | 178 634,2 | 190 676,7 |
–12 042,5 |
Spania,
1999. in milioane de euro. Date
ale Bancii Spaniei. |
Balanta
de bunuri,
numita si de marfuri, foloseste ca sursa de informatii elementare pentru datele
statistice culese si elaborate de Departamentul Vamal de la Agentia de Stat din
administratia Fiscala, desi le elaboreaza din nou cu ajustarile de rigoare. De
exemplu, importurile din Balanta de Plati trebuie sa apara cu valoare FOB in loc
de CIF, dupa cum le elaboreaza Departamentul Vamal. Preturile
FOB (Free On Board) se diferentiaza de preturile CIF (Cost, Insurance and
Freight) pentru ca ultimele includ navlul si asigurarile. Normal,
in elaborarea Balantei de Plati, navlul si asigurarile trebuie contabilizate ca
servicii si nu ca marfuri.
Balanta serviciilor include urmatoarele concepte: turism si calatorii, transporturi, comunicatii, constructii, asigurari, servicii financiare, informatice, culturale si recreative inchiriate companiilor, persoanelor, guvernului, regalitatii si veniturilor proprietatii imateriale. In realitate, in Spania, aproape toata suma serviciilor se datoreaza turismului. Concret, contul serviciilor din acest an a fost:
|
Venituri | Plati | Sold |
Turism |
30 481,7 | 5 181,5 | 25 300,3 |
Alte servicii |
19 709,2 | 23 418,7 | –3 709,6 |
Balanta serviciilor | 50 190,9 | 28 600,2 | 21 590,7 |
Spania, 1999. in milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei. |
In
contul de
venituri,
intrarile sunt veniturile percepute de proprietarii factorilor (munca sau
capital) spanioli angajati in exterior, in timp ce platile sunt veniturile
trimise proprietarilor straini de factori de productie (munca sau capital)
angajati in tara noastra. Veniturile
din munca sunt remuneratiile lucratorilor frontalieri, sezonieri sau temporari.
Este o rubrica in care informatia ce se obtine nu va fi niciodata foarte
precisa, si pentru ca multe venituri mici nu se declara, o parte din totalul
veniturilor se va cheltui in tara de origine.
In 1988 balanta veniturilor a aratat aceste rezultate:
|
Venituri | Plati | Sold |
din munca |
322,1 | 320,2 | 1,9 |
din investitii |
11 352,6 | 20 319,4 | –8 966,7 |
Balanta veniturilor | 11 674,7 | 20 639,5 |
–8 964,8 |
Spania, 1999. In milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei. |
In
elaborarea contului de transferuri curente principala dificultate este sa
se faca distinctie intre ce transferuri sunt curente si care sunt de capital. Ca
transferuri curente apar transferurile de emigranti, impozitele, prestatiile si
cotizatiile la Asigurarile sociale, donatiile destinate achizitiei bunurilor de
consum, retributiile personalului ce presteaza servicii in afara, in programe de
intrajutorare, pensii alimentare, mosteniri, premii literare, artistice,
stiintifice si altele, premii ale jocurilor de noroc, cotizatii la asociatiile
de binefacere, de recreere, culturale, stiintifice si sportive, etc.
Contul de capital spaniol ia in pincipal transferurile de capital ale administratiilor publice cu Uniunea Europeana, adica transferurile fondurilor de coeziune, FEDER si FEOGA. Alte partide mai mici procedeaza la instrainarea sau achizitia activelor imateriale neproduse sau prin lichidarea patrimoniului emigrantilor.
Venituri | Plati | Sold | |
Contul de capital | 7 584,0 | 956,0 |
6 628,0 |
Spania, 1999. In milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei. |
Contul
financiar
este impartit in cinci balante: investitii directe, investitii de portofoliu,
investitii financiare, alte investitii si tipuri de rezerve.
|
Variatii ale pasivului | Variatii ale activului | VP – VA |
Investitiile Spaniei in exterior | 77 147,9 | -77 147,9 | |
Investitii directe | 33 240,5 | -33 240,5 | |
Investitii de portofoliu | 44 039,8 | -44 039,8 | |
Investitii financiare | –132,4 | 132,4 | |
Investitiile straine in Spania | 52 183,7 | 52 183,7 | |
Investitii directe | 8 781,2 | 8 781,2 | |
Investitii de portofoliu | 43 402,6 | 43 402,6 | |
Alte investitii |
38 716,8 | 23 676,9 | 15 039,9 |
Variatii ale rezervelor |
–20 970,0 | 20 970,0 | |
Contul financiar | 90 900,5 |
79 854,8 |
11 045,7 |
Spania, 1999. In milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei. |
Investitiile
directe
sunt cele in care investitorul este ghidat dupa obiectivul obtinerii unei
rentabilitati permanente si influentei in organele directive ale intreprinderii
investitoare.
Investitiile
de portofoliu sunt achizitiile de valori negociabile cand reprezinta un
procentaj mai mic al companiei investitoare. Pragul este stabilit de FMI in
limita lui 10% din capital.
Investitiile
financiare includ
optiunile, actiunile financiare futures, warrants, orice actiuni sau valori,
cumpararile si vanzarile de devize la termen, acordurile nivelurilor dobanzilor
viitoare (FRA), schimburile financiare de moneda sau nivelurile dobanzilor si
orice alt schimb financiar sau swap, indici, cotizatii medii sau orice alta
clasa de active.
In
alte investitii sunt considerate operatiile de imprumuturi comerciale si
financiare.
Contul
variatiilor de rezerve ia in considerare miscarile activelor externe
controlate de autoritatile monetare ce se utilizeaza pentru a finanta
dezechilibrele balantei sau pentru interventii pe pietele de schimb.
Soldul
total al Balantei de Plati este rezultatul insumarii soldurilor conturilor
curente, ale capitalului, financiare si erorile care s-au putut detecta in
calcule. Soldul va fi intotdeauna, dupa cum am spus mai inainte, zero.
Existenta
excedentelor sau deficitelor in vreo sub-balanta este ceva normal; situatia
preocupand cand dezechilibrul este foarte important si cand se mentine in forma
sustinuta in timp. Un dezechilibru permanent indica existenta problemelor grave
ce trebuie rezolvate. Un deficit persistent in conturile curente obisnuieste sa
fie consecinta unei rate de inflatie superioara celei a tarilor cu care se face
comert, ceea ce scumpeste produsele nationale facand astfel dificile exporturile.
Masurile fiscale si monetare folosite au si ele efectul de a reduce capacitatea
de consum a familiilor si deci a cererii lor de importuri. Stabilirea
controalelor directe ale miscarilor capitalurilor si marfurilor sunt o tentatie
pentru guvernele cu deficite permanente dar incurajeaza ineficienta si scaderea
productivitatii, reduc cresterea si prejudiciaza bunastarea tarii pe termen lung
si scurt.