Dimitrie Cantemir (1673-1723)

Este scriitor, istoric, filosof, geograf, folclorist, matematician, arhitect, compozitor si un poliglot. Cunoaste urmatoarele limbi: romana, rusa, greaca, persana, araba, germana, italiana, franceza, latina, turca. Operele sale sunt scrise in 4 limbi, si nu intimplator a fost apreciat de catre contemporanii sai filosof intre regi si rege intre filosofi. La 26 octombrie 1673 se naste la Silisteni (in sud de Husi, judetul Falciu), ca fiu al serdarului Constantin si al Anei. Invata la curtea domneasca din Iasi, cu preotul grec Cacavela limbile latina, greaca, slavona etc., avand o memorie extraordinara. Tatal lipsit de cultura, ajunge domn si le asigura celor doi copii, Antioh si Dimitrie, conditii alese de invatatura.

La 15 ani, Dimitrie Cantemir este ostatic la Constantinol, zalog al tatalui pe langa Inalta Poarta, inlocuindu-l pe Antioh. Va sta 22 de ani in capitala otomana si va face studii diverse, cu vestiti profesori ai epocii. Dupa moartea tatalui, e ales domn al Moldovei (1693), dar Poarta nu-l confirma. Din 1695 e capuchehaie, la Constantinopol, al fratelui Antioh, ales domn. Se casatoreste cu fiica lui Serban Cantacuzino, Casandra, care-i daruieste mai multi copii, intre care viitorul preot si diplomat rus Antioh Cantemir (1708-1744). Turcii l-au inscaunat pe Dimitrie Cantemir la Iasi (1710), avand incredere in el, dar noul domn - carturar incheie la Lutk (1711) un tratat secret cu Petru cel Mare, in dorinta eliberarii de sub turci. Insa armatele ruso-moldovene sunt infrante drastic la Stanilesti, pe Prut (1711), invatatul domn fiind nevoit sa fuga in Rusia cu familia si 4000 de moldoveni (intre care si Ion Neculce). Locuiesc la Harcov, apoi la Moscova (consilier intim al tarului), ramanand in Rusia pana la moarte (1723). S-a stins la mosia sa Dimitrievska (asezarea ii poarta numele). In 1935, osemintele i-au fost aduse in tara si depuse la Iasi.

Opere principale:

• Divanul sau galceava inteleptului cu lumea, prima opera scrisa in româna si tiparita la Iasi (1698); intaia scriere filosofica alcatuita de un român, prefatata de fostul sau dascal Cacavela
• Istoria ieroglifica, cea mai importanta opera literara, scrisa la Constantinopol in româna (1703-1705). Conceputa ca o fabula intinsa, cu personaje travestite in dihanii si pasari, alegoria prezinta lupta pentru domnie, in Tarile Române, dintre partidele boieresti rivale, adica Cantemirestilor, si Brancovenilor, Inorogul este Dimitrie Cantemir, Corbul - Constantin Brancoveanu, Vidra - C. Duca, Strutocamila - M. Racovita s.a.m.d. La urma, autorul ne da cheia umana a povestii cu dobitoace. E prima incecare de roman politic-social.
• Hronicul vechimei a roman-moldo-vlahilor, scrisa in româna (1719-1722), cuprinde istoria noastra de la origini pana la descalecare. Sustine ideea cronicarilor: originea comuna a tuturor românilor.
• Istoria Imperiului Otoman (Cresterea si descresterea curtii otomane), redactata in latina intre 1714-1716 si tradusa in engleza, franceza si germana, i-a creat autorului un nume de savant european, mai ales ca in 1714 fusese ales membru al Academiei din Berlin. Citita de Voltaire, Byron si Victor Hugo.
• Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), scrisa in latina (1714-1716), cand traia in Rusia, la cererea Academiei din Berlin.