Economia de Piata

Functia si curba cererii

Pe o piata ideala, cu libera concurenta, de bunuri, servicii sau factori de productie, vor veni cumparatorii incercand sa obtina cea mai mare cantitate de bunuri la pretul cel mai mic posibil. Astfel se va forma cererea.

Vom folosi ca exemplu piata graului dintr-o tara imaginara. Consumatorii vor fi dispusi sa cumpere mai mult grau daca pretul este mai mic, decat daca este mai mare. Presupunand ca, daca pretul graului ar fi de, sa zicem, 8 milioane Euro pe tona, consumatorii din acea tara vor fi dispusi sa consume 2 milioane de tone pe an. Daca pretul ar scadea la 5 milioane de Euro, s-ar putea cumpara mai mult, de exemplu, 4 milioane pe an. Daca scade si mai mult, la 3 milioane de Euro, consumul va creste la 7 milioane. In final daca ajunge la 2 milioane de Euro, s-ar achizitiona pana la 10 milioane de tone. Cele patru posibilitati descrise, desemnate cu literele F, G, H si I, sunt rezumate in tabloul de alaturi, in care P semnifica pretul tonei de grau exprimat in mii Euro, iar Q cantitatea, care ar fi ceruta anual in milioane de quintale.

Pulsa en la imagen para ver una presentación multimedia de cómo se configura la demanda. PULSE AQUÍ PARA VER OTRAS PRESENTACIONES MULTIMEDIA

Daca pretul graului ar fi unul intermediar, care nu apare in diagrama, de exemplu, 6 sau 7 milioane Euro, este evident ca cantitatea ceruta ar fi intre 2 si 4 milioane. Pentru a avea o idee mai clara asupra cantitatii cerute la preturi intermediare, se pot reprezenta situatiile cunoscute ca puncte pe o axa de coordonate si uni printr-o linie curba. Curba rezultanta se cheama curba cererii.

Forma curbei pe care am reprezentat-o, cu tendinta sa descrescatoare si convexa, este tipica curbelor cererii tuturor bunurilor si serviciilor. Fiecare bun va avea curba sa caracteristica, mai mult sau mai putin inclinata, mai mult sau mai putin convexa. Maimult, pozitia curbei, mai inalta, mai redusa, deplasata la stanga sau la dreapta, va depinde de venitul mai mare sau mai mic pe care-l vor primi consumatorii, de gusturile si moda si preturile altor bunuri similare. In orice caz toate curbele cererii vor fi descrescatoare, pentru ca sunt consecinta legii universale conform careia, la preturi mai mici consumatorii vor cere cantitati mai mari de produse.

Cresterile veniturilor consumatorilor vor provoca deplasarea la dreapta a curbei cererii, acum ca la acelasi pret cantitatea ceruta va fi mai mare. Acelasi fenomen se va produce printr-un schimb pozitiv al gusturilor sau modei. Variatii ale preturilor bunurilor similare vor provoca de asemenea deplasari ale curbei cererii; de exemplu, ieftinirea uleiului de masline va provoca o deplasare spre stanga a cererii uleiului de floarea soarelui.